România se confruntă cu unele dintre cele mai grave probleme sociale din Uniunea Europeană, ocupând primul loc la nivelul sărăciei severe. Aproximativ unul din cinci români este afectat de lipsuri materiale majore, iar situația este și mai alarmantă în rândul copiilor: România se află pe locul al treilea în UE la riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul minorilor, cu peste 1,2 milioane de copii afectați. Per ansamblu, aproape o treime din populația țării este expusă acestui risc.
În paralel, diferențele de venit între regiuni și orașe rămân semnificative. Salariile din România variază puternic în funcție de domeniul de activitate, nivelul de experiență, poziția ocupată și zona geografică. De la salariul minim brut garantat în plată, care se traduce într-un venit net modest, până la salarii brute lunare ce pot depăși 40.000 de lei în poziții de top management, discrepanțele sunt evidente.
Conform datelor oficiale, salariul mediu net în România a ajuns la 5.645 de lei pe lună în decembrie 2024, în creștere cu 11,1% față de anul anterior. Capitala rămâne lider la venituri, cu un salariu mediu net de 7.307 lei, urmată de Cluj și Timișoara. Cu toate acestea, nivelul salariului mediu nu reflectă automat nivelul de trai, deoarece costurile de viață diferă substanțial de la un oraș la altul.
Cum a fost definit pragul sărăciei
Pentru această analiză au fost luate în calcul 15 orașe din România, iar calculele au fost realizate pentru două scenarii: o persoană singură care plătește chirie și o persoană singură cu locuință proprie. O persoană este considerată „săracă” dacă nu dispune de un venit net lunar suficient pentru a-și acoperi cheltuielile de bază și pentru a duce un trai minim decent.
Au fost incluse cheltuieli precum:
- locuința (chirie pentru o garsonieră sau apartament mic, utilități, internet),
- alimentația și produsele de bază,
- transportul și comunicarea,
- igiena și sănătatea (medicamente, produse de igienă, vizite medicale).
Orașele cu cele mai mici praguri de venit
În partea inferioară a clasamentului se află Suceava, considerat unul dintre cele mai accesibile orașe din punct de vedere al costurilor. Aici, o persoană este considerată săracă dacă are un venit sub 4.500 de lei net lunar cu chirie sau sub 3.200 de lei fără chirie.
Urmează Arad (4.800/3.300 lei), Alba Iulia (4.800/3.400 lei), Bacău (4.800/3.400 lei) și Târgu Mureș (4.800/3.300 lei).
De la Craiova (5.000/3.500 lei) și Ploiești (5.200/3.700 lei), costurile încep să crească vizibil, în special în cazul orașelor aflate în proximitatea Capitalei.
Orașele unde sărăcia începe la venituri mult mai mari
La capătul clasamentului se află Iași, Constanța, Brașov, Timișoara, Cluj-Napoca și București.
Capitala este, de departe, cel mai scump oraș din România. Aici, pragul de la care o persoană singură poate fi considerată săracă este de aproximativ 7.000 de lei net lunar dacă plătește chirie și de 4.500 de lei fără chirie. Aceste valori reflectă nivelul ridicat al chiriilor și al cheltuielilor curente, care anulează parțial avantajul salariilor mai mari.
Concluzie
Analiza arată că sărăcia în România nu este determinată exclusiv de nivelul salariilor, ci și de costul vieții din fiecare oraș. În timp ce în unele localități un venit de 4.500 de lei poate asigura un trai minim decent, în marile centre urbane aceeași sumă plasează o persoană sub pragul sărăciei. Diferențele regionale accentuează inegalitățile sociale și subliniază nevoia unor politici publice adaptate realităților locale.
