România face un pas important spre intrarea în clubul european al statelor cu infrastructură feroviară de mare viteză. Studiul de oportunitate pentru dezvoltarea unui coridor feroviar de mare viteză care să traverseze țara de la est la vest, de la Constanța la Oradea și mai departe spre Ungaria, a fost finalizat în luna decembrie 2025, potrivit unui document oficial.
Studiul a fost realizat de consorțiul internațional condus de compania canadiană Atkins Realis și reprezintă baza strategică pentru etapele următoare ale proiectului, respectiv elaborarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate. Contractul de consultanță, cu o durată de opt luni, a început la finalul lunii octombrie 2024 și a avut ca obiectiv definirea cadrului tehnic, economic și instituțional necesar dezvoltării unui sistem de tren de mare viteză în România.
Coridor feroviar de mare viteză de aproape 800 km
Conform concluziilor studiului, România ar putea implementa un coridor feroviar de mare viteză pe aliniamentul Constanța – București – Brașov – Sighișoara (Vânători) – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – granița cu Ungaria. Lungimea totală estimată a coridorului este de 781,9 kilometri.
Proiectul propune un scenariu hibrid, care combină modernizarea liniilor de cale ferată existente, pentru viteze de 160–200 km/h, cu construirea unor linii noi, duble, proiectate pentru viteze de 250 km/h. Costurile totale de capital sunt estimate la aproximativ 14,93 miliarde de euro, cu un cost mediu de circa 19 milioane de euro pe kilometru.
Traversarea munților și rolul tunelului Predeal
Un element-cheie al proiectului îl reprezintă traversarea zonelor montane, în special pe segmentul Câmpina – Predeal – Brașov. Studiul indică posibilitatea utilizării unor trasee comune pentru trenurile de mare viteză și cele convenționale, inclusiv prin tunelul Predeal, aflat în prezent în faza de aprobare a documentațiilor tehnico-economice. Acest tronson este considerat strategic și ar putea deveni primul sector funcțional al viitorului coridor.
Implementare etapizată, în patru faze
Având în vedere amploarea investiției și diferențele de cost și rentabilitate între segmente, specialiștii recomandă implementarea proiectului în etape:
- Faza 1: București – Câmpina, cu linie nouă dublă pentru 250 km/h, și posibil extindere până la Brașov prin modernizare la 200 km/h;
- Faza 2: Brașov – Cluj-Napoca (prin Târgu Mureș), linie nouă dublă, viteză maximă 250 km/h;
- Faza 3: Cluj-Napoca – Oradea (prin Zalău), linie nouă dublă, viteză maximă 250 km/h;
- Faza 4: București – Constanța, cu modernizări pentru 200 km/h între București și Fetești și linie nouă de mare viteză între Fetești și Constanța.
Integrare europeană și finanțare pe termen lung
Studiul subliniază necesitatea integrării viitoarei linii de mare viteză în rețeaua europeană TEN-T și utilizarea sistemului de semnalizare ERTMS/ETCS Nivel 2, standard la nivel european. De asemenea, este esențială asigurarea unei finanțări stabile și predictibile pe termen lung.
Sursele de finanțare analizate includ fondurile europene disponibile după 2027, bugetul național și, pentru anumite tronsoane cu potențial comercial ridicat, parteneriatele public-private. În acest context, propunerea Comisiei Europene pentru bugetul României în perioada 2028–2034 prevede alocări totale de peste 60 de miliarde de euro.
Un proiect discutat de aproape două decenii
Ideea unei linii de cale ferată de mare viteză în România datează cel puțin din 2007, când a fost anunțată o posibilă colaborare româno-ungară pentru realizarea unui traseu Constanța – Budapesta. Proiectul a fost reluat în ultimii ani, iar Programul Operațional Transport 2021–2027 prevede explicit finanțarea studiilor necesare pentru conectarea Bucureștiului la rețeaua europeană de mare viteză.
Realizarea acestui coridor ar putea schimba fundamental transportul feroviar din România, reducând semnificativ timpii de călătorie, stimulând mobilitatea economică și consolidând poziția țării pe harta infrastructurii europene de transport.
